Piața muncii din România trece prin transformări substanțiale, fiind supusă influențelor unui cumul de factori interni și externi ale căror efecte sunt obervabile încă din prima lună a anului curent. Principala caracteristică a pieței este paradoxul, sunt de părere experții în resurse umane. În trimestrul al treilea din 2022, rata de ocupare a populaţiei în vârstă de 20-64 ani a fost de 68,9%, în condițiile în care populaţia activă a României era de 8,26 milioane de indivizi, dintre care 445.500 erau şomeri. Pe parcursul întregului an 2021, rata de ocupare a fost de 61,9%, iar numărul șomerilor era de 459.000. Cu toate acestea, la începutul anului 2023, piața muncii se confruntă cu un pardox: companiile caută angajați, dar nu îi găsesc, iar acest lucru ar putea genera o reducere a numărului de angajați din companii, dar, totodată, și la o creștere a numărului de furnizori de servicii.
„Pe piața muncii din România vedem un paradox: foarte mulți oameni sunt în căutare activă a unui loc de muncă, însă puțini dintre ei sunt contactați de către recruitori sau angajatori. Explicația este simplă, anume că oferta nu satisface cererea. În plus, candidații au început să fie mai selectivi și, pe lângă salariu, pun tot mai mult accent pe beneficii. În unele situații, însă, aceste beneficii fie nu există în oferta angajatorului, fie sunt considerate insuficiente de către candidat. Drept urmare, ne găsim în situația în care deși există și cerere, și ofertă de locuri de muncă, totuși, înregistrăm un deficit în ambele”, spune Cristina Profeanu, Managing Partner și Specialist HR în cadrul agenției de recrutare cristinaprofeanu.ro.

Dar aceasta nu este o situație nouă, pentru că discrepanța semnificativă între cererea și oferta de locuri de muncă este resimțită de peste doi ani. Numărul de firme nou înmatriculate SRL-D (Societate cu Răspundere Limitată-Debutant) în luna ianuarie este în scădere dramatică în ultimii trei ani. Potrivit datelor Registrului Comerțului, în ianuarie 2022 au fost înregistrate doar 25 astfel de entități comerciale, față de 35 în ianuarie 2021 și 47 în ianuarie 2020. În același timp, numărul firmelor radiate la nivel naţional a crescut cu 10,44% în primele zece luni din 2022, comparativ cu perioada similară a anului trecut, până la 58.276 radieri, iar rata de ocupare este în scădere.

O altă tendință tot mai vizibilă este interesul candidaților de a avea propriile firme și de a renunța la statutul de angajații full-time. De altfel, aproximativ 80% dintre candidații aflați în căutarea unui loc de muncă în IT preferă o colaborare B2B cu angajatorul, procentaj care scade la 45% în cazul sectorului de proiectare în construcții și la 40% în domeniul marketingului digital. În sectorul contabilității și resurselor umane, 35% dintre candidați înclină balanta spre freelancing.

„Provocările firmelor care angajează sunt următoarele: există candidați care nu au un loc de muncă de 6 -12 luni, dar nu vor să facă nicio concesie privitoare la oferta financiară. Pe de altă parte, există candidați care se orientează spre freelancing, un fenomen care a luat mare amploare în domenii precum IT, consultanță, marketing digital, inginerie, dar și contabilitate sau HR. Vor fi tot mai puțini angajați care vor dori să lucreze în condițiile pe care le cunoaștem – program fix, muncă de la birou etc, dar vom avea tot mai mulți furnizori de servicii. Pentru reducerea costurilor, dar și pentru găsirea de competențe în servicii, companiile ar trebui să fie deschise la alte forme de colaborare decât cele tradiționale. De aceea, cred că, pe termen lung, vor avea de câștigat companiile deschise la un sistem de bonusare – inclusiv prin acceptarea programului de muncă hibrid, zile suplimentare de concediu – și un sistem corect și transparent de evaluare a angajaților”, adaugă Cristina Profeanu.

În 2023, companiile vor fi tot mai interesate să își diminueze costurile, și vor face acest lucru inclusiv prin externalizarea punctuală a unor servicii, ceea ce are potențialul de a crește numărul de angajați part-time, dar și de a majora numărul firmelor nou-înființate, în special SRL-uri și PFA-uri. Angajatorii au nevoie de angajati autonomi, care să intre direct în activitate încă de la angajare, dar candidații disponibili își doresc o schimbare în carieră ce necesită training și efort. Joburile care sunt restructurate sunt cele din departamentele suport în general.

Pentru a se adapta acestor schimbări, companiile de retail, din sectorul producției industriale și din alte domenii unde este posibil, se vor orienta către digitalizare și dotarea cu echipamente, înlocuind astfel forța de lucru umană cu anumite softuri sau utilaje. Totuși, acest context va crea și premiza apariției de noi calificări, precum cea de operator a noilor echipamente. În domeniile unde această înlocuire nu va fi 100% posibilă, companiile vor trebui să comunice transparent și să accepte negocierea cu acei candidați pe care îi consideră valoroși.