Cristian Cojocaru este consultant de business și trainer, are o experiență de peste 15 ani în poziții de top management din companii mari și peste 30 de ani în domeniul vânzărilor. Într-un interviu pe care l-a acordat EventsMax.ro, Cristi a împărtășit modul în care l-au ajutat studiile post-universitare, dar și un pic din viziunea lui de lider.

El este absolvent al unui Executive MBA la Bucharest Business School, început pe vremea când activa în departamentul de sales dintr-o companie de telecomunicații. A început MBA-ul pentru că și-a dorit o poziție de management. Colegii de la compania unde a avut primul job erau tineri și competenți, iar posibilitatea de a obține o poziție de management era redusă. Faptul că mare parte dintre colegii de grupă erau în poziții de management, i-a oferit șansa de a învăța și din experiența lor.

Perioada de final al MBA-ului, cu examenele și proiectele aferente, a coincis cu schimbarea locului de muncă și preluarea unui rol de management. Chiar și așa, experiența și informațiile dobândite în cei doi ani de studiu i-au permis să dezvolte, în România, divizia mobile a unui mare producător de electronice. „Am fost nevoit să elaborez un plan, să stabilesc direcțiile către care trebuie să ma orientez pentru dezvoltarea acestui business, și aici a fost rolul MBA-ului: am putut să-mi proiectez niste obiective, pași și acțiuni pe care ar fi trebuit să îi fac și persoanele cu care să comunic pentru a putea construi această divizie în România. Din acest punct de vedere, MBA-ul a fost pentru mine ca un far”, declară Cristi.

Aplicabilitatea MBA-ului după 17 ani

Cristi a absolvit MBA-ul în 2005, după care a continuat cu un modul de Finance, până în 2006. Informațiile pe care le-a dobândit îi sunt încă de ajutor. „Cel mai mult mă folosesc, în continuare, de informațiile din partea de finance. Le spun și managerilor cu care lucrez în zona de coaching: oricât de bun ești ca lider, trebuie să ai o înțelegere foarte bună a zonei financiare, dacă vrei să ajungi într-o poziție de top management.”  În completare, Cristi vorbește despre instrumentele practice utile zonei de management: stabilirea unor obiective, planificarea strategică și urmărirea rezultatelor.

„Managementul nu este un proces democratic”

„Cred în orientarea către oameni, deși managementul nu este un proces democratic, dar nici dictatură. Managementul și leadership-ul ar trebui să meargă împreună”, declară Cristi în ce privește modul în care se conduce o echipă. Ca manager, este adeptul culturii greșelii și nu a pedepsit niciodată un coleg sau un angajat pentru greșelile pe care le-a făcut. El încearcă să identifice, alături de persoana care a greșit, care au fost cauzele eșecului și ce se poate învăța din aceste experiențe.

Cristian este de părere că un manager trebuie să creeze contextul pentru a crește oamenii, iar asta se obține prin delegare și prin susținerea omului care preia din responsabilitățile liderului său. Nu în ultimul rând, managerii trebuie să se orienteze către succession planning, oameni care să le ia locul și pe care îi ajută, astfel, să crească în carieră.

Pericolul pe care îl identifică el în ce privește actualele tendințe legate de managementul resurselor umane este că zona de caring se subtituie zonei de performanță. Oamenii nu trebuie protejați, ci susținuți. Partea de siguranță (safe), atât de căutată în companii, nu este o atitudine sănătoasă nici pentru angajați, dar nici pentru companii. Această tendință este mai veche decât pandemia și are la bază un cumul de factori, dintre care cel mai pregnant este cel social: generațiile care ajung acum în câmpul muncii nu au beneficiat de un mediu în care să învețe din greșeli, au fost copii protejați de părinți. În al doilea rând, educația influențează această tendință, în condițiile în care părinții interferează foarte mult cu modul în care cadrele didactice evaluează copiii. În opinia lui Cristi, „copiii cresc fără dorința de a se educa, motiv pentru care încearcă să înlocuiască aceste deficiențe cu diferite teorii validate de o bulă în care intră – a rețelelor sociale – și care confirmă că e în regulă să nu știi anumite lucruri, dar și să susții teorii greșite, pentru care găsești validare.”

Sfat pentru tinerii care acces în poziții de management

„Nu există rapid. Lucrurile trebuie făcute etapizat, pas cu pas. Arderea etapelor poate determina lipsa de performanță sau o atitudine de tip control freak, aceasta din urmă fiind cea mai bună metodă de a ascunde incompetența”, este sfatul pe care Cristi îl oferă tinerilor care își doresc să ajungă în poziții de top management. Vârsta optimă, din punctul lui de vedere, este +30 ani, cu condiția ca până atunci candidații să fi avut un parcurs corect educațional, dar și experiență operațională.