România va trebui să vină cu idei competitive pentru a beneficia cât mai mult de EU4Health, programul de sănătate al Uniunii Europene pentru următorii şapte ani, şi care este prevăzut cu o sumă-record de 5,1 miliarde de euro, a declarat eurodeputatul PNL Cristian Buşoi, raportorul Parlamentului European pentru EU4Health.
Parlamentul European şi Consiliul UE au ajuns luni seară la un acord asupra programului EU4Health, în cadrul bugetului multianual al UE, care va trebui aprobat acum prin vot de plenul legislativului comunitar şi de reprezentanţii statelor membre.
„Este foarte important să facem o clarificare. Aceşti bani, pentru care şi România ar putea să aplice direct singură sau în cooperare cu alte ţări alte UE, sunt cu totul şi cu totul diferiţi de cei peste 5 miliarde de euro deja anunţaţi pentru fonduri europene (…) şi care vor fi la dispoziţia sistemului de sănătate pentru construcţia celor trei spitale regionale, pentru construcţia sau reabilitarea totală a cel puţin alte zece spitale deja existente, pentru programe de prevenţie şi screening, pentru digitalizarea sistemului de sănătate, pentru cercetarea medicală, pentru programul de oncologie şi pentru programul de dotare a secţiilor cardiovasculare şi a institutelor cardiovasculare din România. Aceia sunt bani din politica de coeziune sau din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) al României şi evident că acolo depinde doar de noi să îi absorbim în cel mai eficient mod cu putinţă”, a declarat Buşoi într-un briefing pentru jurnaliştii români.
El a precizat că suma de 5,1 miliarde de euro prevăzută pentru EU4Health în următorii şapte ani va fi destinată unor programe centralizate, dar că vor exista beneficii importante şi pentru România, precum crearea unui dosar electronic european al pacientului.
„Dacă UE va construi un dosar electronic european al pacientului, cred că va fi un pas important înainte şi pentru cetăţenii români. Avem mulţi români care trăiesc în afara României, care călătoresc în afara României în ţări europene şi care prin această platformă centralizată la nivel european ar putea să aibă la dispoziţie o interconectare între dosarul naţional şi dosarul european şi atunci când merg la un doctor în Italia, în Spania sau în Franţa, să le poată fi consultat istoricul şi să beneficieze mult mai uşor de servicii de sănătate şi să li se pună diagnosticul mult mai uşor”, a spus europarlamentarul PNL.
Un alt beneficiu pentru pacienţii români ar putea fi strategiile şi acţiunile specifice în domeniul cancerului care vor fi susţinute financiar prin EU4Health.
„Dacă la nivel european se vor face strategii şi acţiuni specifice în domeniul cancerului şi pacienţii români şi actorii din sistemul de sănătate din România, Ministerul Sănătăţii, spitale din România, institutele de cercetare, vor putea să beneficieze de ceea ce se va întâmpla în acest program în domeniul cancerului, fie că vorbim de ghiduri de diagnostic şi tratament, fie că vorbim de strategii la nivelul UE, fie că vorbim de training-uri sau schimburi de bune practici”, a exemplificat Cristian Buşoi.
Nu în ultimul rând, programul ar putea avea efect şi în soluţionarea unei probleme cronice a sistemului sanitar românesc, penuria de medicamente.
„În ceea ce priveşte penuria de medicamente, mai ales a celor esenţiale, dincolo de problemele pe care le avem cu legislaţia românească (…), există şi cauze la nivel european pentru care, din păcate, de foarte multe ori nu avem acces la medicamente, şi mai ales la medicamentele esenţiale. Faptul că depindem de situri de producţie din afara UE, din zona asiatică mai ales, şi mai ales din China, şi că nu avem capacităţi de producţie suficiente în UE, faptul că de multe ori lipseşte materia primă, faptul că nu facem achiziţii centralizate la nivelul UE, faptul că nu investim suficient în UE în inovaţie şi în promovarea inovaţiei. Ori dacă prin acest program EU4Health aceste probleme se vor rezolva va fi un beneficiu real şi pentru pacienţii din România”, s-a declarat convins Cristian Buşoi.
El a precizat că, în principiu, programele din EU4Health vor fi derulate de Comisia Europeană în parteneriat cu statele membre. „Pentru fiecare acţiune în parte Comisia Europeană va veni cu un program anual de lucru şi va stabili care sunt tipurile de acţiuni şi cine poate aplica pentru ele. Şi atunci, în fiecare dintre cei 7 ani în care se va derula acest program va trebui să vedem care sunt cele mai importante priorităţi pentru România şi cum putem aplica. Vor putea aplica Ministerul Sănătăţii, organizaţiile de pacienţi din România, asociaţii profesionale sau ale industriei, institute medicale din România. Toate aceste persoane juridice vor fi beneficiari ai programului”, a spus raportorul PE pentru EU4Health.
Buşoi a mai precizat că, pe ultima sută de metri a negocierilor, s-a obţinut în urma acordului şi concesia ca executivul comunitar, înainte de stabili programul anual de lucru şi bugetul pe fiecare acţiune în parte, să consulte actorii relevanţi în domeniul sănătăţii la nivelul UE – industria, asociaţiile de pacienţi, organizaţiile medicale, spitalele şi Parlamentul European.
„Va fi foarte important să venim cu idei competitive, să fim foarte proactivi, să participăm în toate aceste proiecte, iar acolo când banii vor fi alocaţi unor entităţi naţionale să facem cele mai bune aplicaţii posibile şi, evident, cu lobby-ul pe care trebuie să-l facem şi la care, respectând total regulile europene, voi participa şi eu activ promovând idei şi proiecte din România, să beneficiem cât mai mult”, a mai spus Cristian Buşoi, care este şi preşedintele Comisiei pentru industrie, cercetare şi energie (ITRE) a PE.
Întrebat cum ar trebui să arate sistemul de sănătate după şapte ani de aplicare a EU4Health şi alte investiţii din fondurile europene rezervate României, Buşoi a spus că impactul ar trebui să fie unul vizibil.
„Peste 7 ani va trebui să avem cele trei spitale regionale complet funcţionale, cu circuite noi, cu dotări nou-nouţe, cu medici dintre care unii vor reveni din străinătate înapoi în România pentru că de data aceasta îşi vor putea face meseria într-un spaţiu de secol XXI. Peste şapte ani ar trebui să avem zece spitale refăcute în totalitate în care pacienţii se vor simţi în siguranţă şi vor putea să beneficieze de servicii medicale de calitate. Peste 7 ani va trebui să încheiem toate programele de prevenţie şi screening pentru principalele tipuri de cancer şi în urma acestor programe să identificăm în fază timpurie zeci sute de mii de pacienţi care vor avea o şansă în plus la viaţă, fie că vorbim despre cancerul de sân, pulmonar sau colorectal”, a exemplificat eurodeputatul câteva dintre schimbările care ar trebui să fie vizibile.
De asemenea, în acest interval de timp, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate va trebui să termine extinderea dosarului electronic de sănătate la toţi cetăţenii din România, să introducă registrul electronic de pacienţi, iar biletele de trimitere şi concedii medicale să fie complet digitalizate. Nu în ultimul rând, susţine Cristian Buşoi „în cel mult patru ani (durata de aplicare a PNRR – n.r.) ar trebui să avem cel puţin 100 de spitale incluse în conceptul de spital digital”, cu tot ce implică acest lucru, printre care şi dispariţia completă a documentelor care nu sunt în format digital. AGERPRES