Constantin Anton: “Jumătate din francizele românești sunt ilegale”

anton_constantinVolumul pieței de franciză din România este, în 2015, de aproximativ 1% din Produsul Intern Brut (PIB) al țării, dar 50% din francizele românești sunt ilegale și creează distorsiuni, a declarat președintele Asociației Române de Franciză (ARF), Constantin Anton.

“Apreciem că Executivul a adoptat o hotărâre prin care Asociația Română de Franciză devine organizație de utilitate publică, pentru că așa putem lupta mai bine împotriva francizelor ilegale. Când spun că sunt ilegale, mă refer că nu respectă legislația în vigoare, începând cu faptul că nu au o marcă înregistrată la OSIM și o unitate pilot care să funcționeze de minimum un an. Valoarea pieței de franciză este în stagnare, aproape de 1% din PIB-ul României, dar ca să poți să îți crești cifra de afaceri trebuie să joci legal. Există și francize ale unor companii străine care, în țara lor, au dat faliment și care au venit în România, cu o prezentare frumoasă, care sună bine, iar românul a fost întotdeauna entuziasmat în a-și cumpăra un brand străin; nu a avut încredere într-un brand românesc”, a precizat Constantin Anton.

Guvernul a aprobat, în data de 28 iulie 2015, recunoașterea Asociației Române de Franciză ca fiind o organizație de utilitate publică. “Toată lumea dă în franciză. Sunt studii făcute de noi, la asociație. Dacă îi contactezi și îi întrebi, cei care dau ilegal în franciză spun că nu le interzice nimeni, chiar în lipsa respectării unor criterii prevăzute în legislație. Acum, datorită noii hotărâri a Guvernului, vrem să putem modifica și legea și să dăm, împreună cu ministerele competente, normele de aplicare a legii prin care să se stipuleze clar și sancțiuni pentru cei care nu respectă legea. Nu le-am inventat noi, mergem pe legislația UE și pe cea din SUA. Vrem să se joace cinstit în acest business. Când cineva cumpără o franciză, plătește o taxă prin care francizorul are obligația de a asigura know-how-ul, brandul și rețeta de succes. Dacă îi luăm la bani mărunți pe cei din România care sunt ilegali, francizatul aruncă banii în aer pentru că nefiind o marcă înregistrată în orice moment vine altcineva și înregistrează la OSIM brandul respectiv”, a adăugat acesta.

Cele mai multe francize ilegale sunt pe servicii, e-commerce și pe food. Pentru a cunoaște mai bine acest tip de afacere, ARF a început deja câteva cursuri intitulate simbolic “Academic Program’. Prin intermediul acestor cursuri, participanții pot studia problematici specifice privind administrarea bugetelor și a planurilor de afaceri, cum sa managerieze o operațiune în franciză, cum să administreze corect relațiile din interiorul rețelei, cum să gestioneze apariția unei noi unități francizate, dar și cum să se descurce în situația în care, dintr-un motiv sau altul, se închide o unitate francizată.

“Suntem în discuții avansate cu Ministerul Muncii pentru că vrem să scoatem și clasificările pe ocupații, ca manager de rețea de franciză. Hotărârea Guvernului ne dă dreptul să putem demara discuțiile cu autoritățile pentru o nouă legislație în domeniul francizelor, nu mai ești un simplu ONG”, a arătat președintele ARF.

Strategia ARF are ca scop creșterea valorii business-ului în franciză și educarea celor implicați în această piață. “Vrem să îi depășim pe portughezi. Adică, după trei ani cu programe de conștientizare, cursuri cu integrarea managerului de rețea de franciză, să ajungem la o piață cu mult mai mare încredere în aceste afaceri, în afacerile de succes. Putem să ajungem la un 3% din PIB-ul țării în următorii trei ani. Pe piață sunt bani, numai că sunt la ciorap, iar acum lumea nu stă nici să îi investească, sunt în așteptare. Investitori sunt, pentru că primim solicitări. E un semnal pozitiv”, spune șeful ARF.

ARF a demarat și programul “Susțin brandul cultural românesc”, dar pe care l-a oprit în urma lipsei de interes. “A fost o dezamăgire modul în care au reacționat românii la un astfel de program. Nu au avut încredere. Am oprit acest program, deoarece companiile americane care susțineau financiar acest program nu au mai vrut să se implice în lipsa interesului românilor pentru propriile valori’, a explicat Constantin Anton.

Una dintre cele mai neplăcute probleme sesizate de ARF este că, în România, consultanții pentru fondurile europene nu iau în calcul franciza. “Este problema cea mai dură. Dacă faci dosarul cum trebuie, Bruxelles-ul ia în considerare franciza ca pe o afacere de succes și are un anumit punctaj pentru susținerea lor. În România, nu. Fiindcă funcționarul nu cunoaște. De aceea am și plecat acum, prin programe cu studenții de la ASE, specializarea finanțe și bănci, să îi punem în legătură cu băncile, să creeze programe de subvenționare a afacerilor în franciză pentru studenți. Țelul nostru este ca și funcționarul bancar să înțeleagă ce este exact o afacere în franciză”, a subliniat Anton. AGERPRES