Consiliul Naţional al IMM-urilor: Creşterile de cheltuieli votate de Parlament vor reduce resursele pentru investiţii

Creşterile de cheltuieli votate de Parlament vor provoca lipsa resurselor financiare bugetare pentru proiectele de investiţii, care asigură o dezvoltare durabilă şi sustenabilă, se menţionează într-un comunicat remis de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).
Organizaţia patronală a IMM-urilor aminteşte că cele două Camere ale Parlamentului au votat, marţi, proiectele de lege privind rectificarea bugetului de stat şi rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat care includ creşterea pensiilor cu 40%, creşterea cu 200 de lei a salariilor profesorilor şi creşterea fondurilor pentru Primării.
Consiliul Naţional al IMM-urilor apreciază că actuala criză economică generată de pandemia de Covid-19, coroborată cu scăderea încasărilor la buget, va determina creşterea deficitul public, impulsionat de cheltuielile curente din sectorul public şi în special din cauza indexării cu 40% a pensiilor.
“Având în vedere lipsa de resurse bugetare, creşterile votate de către Parlament vor avea ca efecte: punerea în pericol a sustenabilităţii creşterii economice a României; deteriorarea deficitului de cont curent, având în vedere consumul care depăşeşte valoarea exporturilor; lipsa resurselor pentru investiţii, care să asigure o dezvoltare durabilă şi sustenabilă; creşterea deficitului public; crearea de tensiuni suplimentare pe piaţa forţei de muncă, în special în domeniul privat”, se precizează în comunicatul CNIPMMR.
Organizaţia patronală a IMM-urilor notează în comunicat că, potrivit raportului de ţară despre România pentru anul curent redactat de Comisia Europeană, România nu a înregistrat niciun progres în următoarele domenii: asigurarea implementării cadrului bugetar naţional; asigurarea sustenabilităţii sistemului public de pensii; îmbunătăţirea competenţelor prin sporirea relevanţei pe piaţa forţei de muncă a educaţiei şi formării profesionale şi a învăţământului superior; finalizarea reformei venitului minim de incluziune; îmbunătăţirea previzibilităţii procesului decizional; îmbunătăţirea guvernanţei corporative a întreprinderilor de stat.
Potrivit comunicatului, în ceea ce priveşte rectificarea bugetară, CNIPMMR propune partidelor următoarele propuneri în domeniul social: creşterea cu 40% a pensiilor care au o valoare de până în 800 lei (în jur de 1.800.000 pensionari), rezultând o creştere medie de 300 de lei/lună, reprezentând un efort bugetar de aproximativ 1,3 miliarde euro/an; creşterea cu 200 de lei/lună a pensiilor cu valoarea între 801-1500 lei (în jur de 1.930.000 pensionari), reprezentând un efort bugetar de aproximativ 965 milioane euro/an; indexarea cu valorea inflaţiei a pensiilor care depăşesc 1500 lei (aproximativ 1.202.000 pensionari); îngheţarea valorii pensiilor care depăşesc 5.000 lei (în jur de 10.000 pensionari); adoptarea de măsuri pentru rezolvarea ratei ridicate a tinerilor care nu sunt încadraţi profesional şi nu urmează niciun program educaţional sau de formare.
În domeniul educaţiei, CNIPMMR propune alocarea sumelor pentru asigurarea de materiale de protecţie sanitară a profesorilor şi achiziţia de echipamente care să permită profesorilor desfăşurarea cursurilor on-line, dotarea în regim de urgenţă a tuturor şcolilor cu toalete în interiorul unităţii de învătământ şi cu apă curentă, şi înfiinţarea de cabinete medicale în toate unităţile de învătământ.

Și AOAR recomandă responsabilitate în utilizarea logicii electorale pentru luarea deciziilor de natură economică

Generarea unor cheltuieli bugetare nesustenabile din motive pur electorale reprezintă un factor de risc major pentru România, afirmă reprezentanţii Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), recomandând “prudenţă şi responsabilitate” în utilizarea logicii electorale pentru luarea deciziilor de natură economică.
“Generarea unor cheltuieli bugetare nesustenabile din motive pur electorale reprezintă un factor de risc major pentru România. Chiar dacă alte state UE au înregistrat în 2020 creşteri mari de deficit bugetar, acestea au fost cauzate de efectele pandemiei şi nu sunt,în principal, de natură structurală, ca în cazul României. Deficite de 8-9% din PIB ca efect al pandemiei sau al implementării unor programe de sprijin pentru economie, cum este situaţia altor ţări europene sunt total diferite de acelaşi deficit determinat de majorarea unor cheltuieli permanente, cum e cazul României”, precizează AOAR.
În opinia oamenilor de afaceri, pieţele internaţionale nu tolerează deficite excesive pe termen lung, iar toate eforturile de reducere a costului de finanţare al României sunt compromise prin această măsură, România expunându-se riscului de scădere a rating-ului de ţară. “Spirala periculoasă poate continua cu măsuri din partea partenerilor europeni, afectarea fondurilor europene alocate României, adâncirea efectelor crizei”, susţin reprezentanţii AOAR. AGERPRES