Acest context, de criză sanitară, a produs un efect de domino și s-a răsfrânt în toate domeniile de activitate. Aceasta este concluzia pandemiei, în viziunea Conf. univ. dr. Dan-Marcel Iliescu, Rectorul Univ. Ovidius, Constanța, exprimată într-un interviu acordat portalului EduManager.ro.

”Și comunitatea noastră, ca întreaga societate, a înțeles că este nevoie să facem o cotitură la 180 de grade și să ne folosim toate resursele pentru a răspunde alert și a gestiona problemele inerente care pot apărea. Principala provocare a fost adaptarea rapidă la noul context, unul care nu avea / nu are coordonate clare, prin caracterul său schimbător. Dacă ne referim la activitatea principală a UOC, cea a educației, au fost luate o serie de măsuri, încă din debutul pandemiei. Cea mai importantă a fost trecerea progresivă la desfășurarea activităților educaționale, în medii virtuale. Urmată, evident, de cea legată de pregătire a admiterii, într-un cadru național destul de incert. Un alt aspect important a fost gestionarea studenților străini, care se aflau la noi într-o mobilitate ERASMUS+ și a celor care se întorceau. Totodată, a trebuit să reorganizăm rapid și activitatea din zona administrativă, pentru a asigura un climat de siguranță întregii comunități UOC, având în vedere că o parte din activitățile din această zonă nu se pot desfășura exclusiv online. Nu mai puțin importantă a fost organizarea procesului electoral de alegere a rectorului, respectând normele în vigoare și recomandările experților. Bref, universitatea a făcut față cu brio noului context. Întreaga comunitate s-a mobilizat exemplar și nicio zonă nu a rămas descoperită”, a povestit rectorul universității Ovidius.

 

Tranziția spre online

Din punct de vedere financiar, UOC nu a fost nevoită să facă un efort deosebit, potrivit rectorului: ”Aveam deja un contract în derulare pentru licențe de Microsoft Teams și am beneficiat și de licențe academice, prin parteneriatul încheiat cu Cisco, pentru aplicația Webex Meetings. Provocarea a constat în folosirea resursei umane existente, prin crearea unui grup de lucru cu reprezentanți din fiecare facultate, pentru a face tranziția spre online mai ușoară și sustenabilă pentru specificul fiecărui domeniu de studiu. Obiectivul a fost de a reduce decalajele dintre nivelurile competențelor digitale ale cadrelor didactice și armonizarea acestora.  Din punct de vedere al acestui aspect, vorbim de costuri legate de timp și de resurse de cunoaștere.”

Despre admiterea online din această vară

Chestionat în legătură cu admiterea din această vară, conf. univ. dr. Dan-Marcel Iliescu a spus că înscrierea la programele oferite de UOC a fost online, în cadrul tuturor facultăților: ”UOC avea experiența înscrierilor online, întrucât, din 2015, la peste jumătate dintre facultăți acestea se desfășurau online. În ceea ce privește admiterea în sine, la o parte din facultăți s-a desfășurat tot online, fie prin încărcarea pe platformă a scrisorii de intenție sau a eseului motivațional, fie prin susținerea probelor pe o platformă care a permis comunicarea bidirecțională audio-video. La facultățile cu programe în domeniul sănătății, probele scrise s-au desfășurat fizic, în sălile UOC, dar și în cele puse la dispoziție de UMC, cu respectarea întregului protocol, pentru siguranța tuturor celor implicați în proces. La înmatriculare, facultățile au avut de ales între modalitatea hibridă offline-online (offline pentru candidații admiși la fără taxă, online pentru cei care au ocupat locuri la cu taxă) și modalitatea exclusiv offline. Înmatriculările offline au fost realizate cu precădere în spațiile exterioare ale UOC, în aer liber. Procesul de admitere s-a desfășurat la aceleași standarde de calitate, ca și în anii precedenți. Putem folosi această experiență și în următoarele sesiuni de admitere. Am înregistrat o creștere semnificativă a numărului de dosare depuse la programele de licență, cea mai mare din ultimii patru ani, iar una dintre variabile care a influențat acest rezultat este înscrierea exclusiv online.”

Două scenarii pentru reluarea anului universitar, la toamnă

”Cred că ne aflăm pe un drum fără întoarcere. Am putea fi acuzați că suntem naivi, dacă am spune că actul educațional, după pandemie, va fi cel de dinainte de luna martie. Avem în vedere două scenarii: 1) activitățile didactice vor continua exclusiv online, 2) activitățile se vor desfășura după un model hibrid, convergent, online și offline. În acest moment, lucrăm la trasarea și ajustarea etapelor de implementare ale fiecărui scenariu în parte”, a mai spus rectorul Universității Ovidius.

Digitalizarea, proiectul cel mai important
În ceea ce privește proiectele de dezvoltare ale Universității „Ovidius”, pe termen mediu și lung, Iliescu a vorbit, în primul rând, despre digitalizare, ”în mod cert, unul dintre cele mai importante proiecte care trebuie continuat și dezvoltat în următoarea decadă”: ”Acest aspect ar trebui să se concretizeze ca strategie la nivelul tuturor sistemelor publice din România. Nu cred că putem pretinde că suntem pe deplin moderni, dacă nu ne aliniem vitezele activităților complexe din zona educațională, implicit ale inovării, la tehnologiile emergente. Avem suficientă resursă umană cu expertiză în UOC pentru a putea da o finalitate proiectelor care sunt în curs de implementare, dar și pentru a gândi o strategie solidă a următoarelor instrumente digitale care trebuie create și internalizate la nivelul comunității noastre. Avem nevoie cu toții de ele, fie că suntem profesori, studenți sau personal didactic-auxiliar.”

Potrivit rectorului, în acest moment, sunt în implementare trei proiecte pentru dezvoltarea infrastructurii UOC: consolidarea și extinderea sediului central – care va deservi activitățile administrative, dar și cele educaționale -,  crearea centrului de simulatoare prin extinderea campusului medical și construcția unui nou cămin, care să se finalizeze în următorii trei ani și să fie dat în funcțiune.