Cele mai importante descoperiri medicale anunțate în luna martie

O echipă de cercetători de la Institutul Pasteur din Paris a publicat la începutul lunii martie un studiu conform căruia virusul Zika, care loveşte în America de Sud, suspectat că provoacă malformaţii congenitale, poate fi, de asemenea, la originea unei tulburări neurologice grave, sindromul Guillain-Barré. Este vorba despre “prima demonstraţie a unei legături între virusul Zika şi sindromul Guillain-Barré”, a subliniat profesorul Arnaud Fontanet, şeful unităţii de epidemiologie a bolilor emergente din cadrul Institutului Pasteur, care a coordonat studiul publicat în revista medicală britanică The Lancet.

 

De asemenea, tot la începutul lunii martie, o echipă de cercetători americani a publicat un studiu în revista Nature, conform căruia alimentaţia bogată în grăsimi favorizează apariţia cancerului de colon, una dintre cele mai ucigătoare forme de cancer. Cercetarea, efectuată pe şobolani, a evidenţiat că grăsimile generează o veritabilă furtună în intestin: stimulează producţia de celule-mamă intestinale şi determină alte celule să se comporte ca şi cum ar fi celule-mamă. Prin urmare, şi acestea se reproduc nedefinit, devin canceroase şi favorizează apariţia cancerului de colon şi a altor tumori intestinale.

 

O echipă de cercetători de la Massachusetts General Hospital (SUA) a anunţat la jumătatea lunii martie că a obţinut ţesut cardiac funcţional din celule stem provenite din celule ale epidermei. Tehnica patentată de aceşti cercetători permite obţinerea de ţesut cardiac din celulele fiecărui pacient, eliminând astfel nevoia de a găsi un donator compatibil şi reducând până aproape de zero riscul de respingere imunitară a ţesutului grefat. Pentru a obţine celulele necesare, echipa a apelat la ARN mesager pentru a transforma celulele specializate ale epidermei în celule stem, o metodă mai eficientă decât mai vechea procedură a manipulării genetice. Celulele stem pluripotente obţine au fost apoi respecializate, formând ţesut cardiac funcţional.

 

Medicii americani au anunţat la 30 martie că au realizat primul transplant de ficat din lume între doi purtători ai virusului SIDA (HIV), la trei ani după ridicarea de către SUA a interdicţiei de a efectua astfel de intervenţii chirurgicale. Ficatul a fost transplantat la un pacient infectat de peste 20 de ani cu virusul care provoacă SIDA. Legislaţia din SUA interzicea orice transplant de organe prelevate de la un pacient infectat cu HIV, până la promulgarea în 2013 a legii HOPE – care înseamnă “speranţă” în limba engleză – de către preşedintele Barack Obama. AGERPRES