Ce soluţii are România pentru a deveni un Hub Energetic important în Europa?

România, ce vrei? Aceasta este întrebarea simplă pusă pe masa autorităților de către marii jucători din sectorul energetic. Avem resurse, poziție geografică, potențial, avem tot ce ne trebuie, susține la unison mediul de business. Și atunci, ce ne lipsește? Răspunsurile au fos căutate în cadrul dezbaterii “România – HUB ENERGETIC. O piață energetică românească interconectată regional”, în cadrul căreia s-a discutat nu doar despre perspectivele României de a deveni un hub energetic regional, ci și despre strategia energetică a României în următorii 12 ani, politicile energetice europene, despre proiectele de infrastructură energetică, precum și despre securitatea energetică națională.

La evenimentul moderat de Alessandra Stoicescu au participat: Viceprim-ministrul Viorel ȘTEFAN, Ministrul Energiei Anton ANTON, fostul ministru Răzvan NICOLESCU, actual Executive Lead Adviser on Energy & Sustenability, Deloitte România, precum și Iulian IANCU, Președintele Comisiei pentru industrii și servicii, Camera Deputaților, Mihai DARABAN, Președintele Camerei de Comerț și Industrie a României, Vasile IUGA, consultant în energie. Din partea mediului de afaceri au participat: Alexey GOLOVIN, Vicepreședinte Dezvoltare Corporativă și Strategie, KMG International, Cătălin STANCU, CEO Electrica, Bogdan BADEA, Președinte Directorat Hidroelectrica, Alessio MENEGAZZO, Head of Institutional Affairs and Sustenability ENEL și Cosmin GHIȚĂ, CEO Nuclearelectrica.

“În regiune, Bulgaria, Ungaria, Ucraina toate vor să fie hub. Trebuie să ne propunem ceva mai important, să fim un jucător important în domeniul energetic. Mingea este la noi. România va juca un rol foarte important anul viitor, când va prelua președinția Consiliului Uniunii Europene. (…) În România, la nivelul dezbaterii politice va trebui să vorbim despre noile ținte pentru energie regenerabilă, al doilea lucru important de relansat va fi o discuție sinceră despre rolul energiei nucleare, să terminăm o dată cu ipocrizia, iar al treilea lucru, definiția europeană a consumatorului vulnerabil de energie”, a susținut  Răzvan NICOLESCU, Executive Lead Adviser on Energy & Sustenability, Deloitte România în deschiderea dezbaterii Intact Media Group.

Ministrul Energiei Anton ANTON a completat obiectivele propuse de fostul Ministru al Energiei: “Toate țările din zona noastră vor să fie câte un mic hub de energie și gaze. Ce-ar fi să facem unul mare regional? Să facem unul mare regional, inițiativa venind de la noi și poate reușim să ne înțelegem la nivel regional și atunci vom avea și poziție, și putere mai mare.” Ministrul Anton a vorbit despre condițiile prin care o țară poate deveni un hub de gaze naturale invocând 6 elemente: poziționarea geografică strategică, rețelele interconectate de transport, capacitățile de stocare, platforma de tranzacționare, accesul la hub al surselor de aprovizionare și cadrul de reglementare care guvernează hub-ul. Potrivit ministrului, României nu-i lipsește niciuna dintre acest componente. “România are, deja, toate elementele constitutive ale unui hub gazier. Însă toate aceste componente trebuie potențate. Aceste elemente care încă se află în stadii diferite de dezvoltare și de îmbunătățire necesită eforturi investiționale pe termen scurt și mediu”, a spus oficialul Guvernului.

Investițiile sunt estimate la 15 miliarde de euro până în 2030, după cum a susținut Vasile IUGA, consultant în energie: “E nevoie să luăm toate ingredientele și să le coacem într-o rețetă pe care să o ținem 15-20 de ani, urmând exemplul țărilor din jurul nostru. Vom putea construi un hub, dar mai important e să fim relevanți pentru noi înșine și să generăm influență, cu participarea la platforma europeană.” Iuga a vorbit și despre independență versus securitate energetică: “De la părinți am moștenit independența, dar rămânem doar cu independența sau trecem la nivelul superior, adică securitatea? Securitatea implică interconectare internă și externă. Noua paradigmă e conectivitatea. E noul destin și ea presupune preluarea unei părți cât mai mari din lanțul de valoarea pentru o țară. Infrastructurile care traversează granițele au câștigat bătălia cu frontierele. Interconectarea oferă securitate chiar și atunci când nu ai resurse. Dacă avem ambiția să o facem, 10-15 ani e termenul mediu în care se construiește un hub.”

România însă nu o ia chiar de la zero, termenul de 15 ani fiind considerat prea mare chiar de către Ministrul Energiei Anton Anton. România are însă nevoie de viziune. Iulian IANCU, Președintele Comisiei pentru industrii și servicii, Camera Deputaților, a explicat: “România îndeplinește toate condițiile să fie un hub energetic de 10 ani. Cu toate acestea, în mod chirugical, cele mai importante decizii privind sectorul energetic au fost blocate, amânate sau anulate. (…) Dintre condițiile necesare și obligatorii pe care noi le avem natural aici, din diverse motive, proiectele au rămas înghețate. (…) Toate criteriile pot fi îndeplinite și infinit mai bine decât Bulgaria, Serbia, Ucraina. Ce avem în față? Necesitatea conștientizării definirii unui plan de acțiune și o campanie susținută de noi toți, indiferent de culori sau poziții”.

Cătălin STANCU, CEO Electrica, a vorbit despre obiectivul extrem de ambițios al unei Europe decarbonizate până în 2050, ceea ce va schimba radical rolul distribuitorilor din sectorul energetic, aceștia devenind infrastructura critică. “Realitatea e că avem o infrastructură îmbătrânită, undeva la 60% din instalații au durata de viață îmbătrânită. E clar o nevoie de investiții masive. La nivelul celor 8 operatori de distribuție, avem nevoie de 10 miliarde de euro doar pentru a înlocui toată infrastructura cu durata de viață expirată.” E clar o provocare generală, a mai spus acesta, explicând că paradigmele normale de afaceri se schimbă. “Tocmai de aceea e nevoie de un dialog extrem de activ cu autoritățile și de un cadru de reglementare primar predictibil, stabil și, mai ales, stimulativ. Doar un astfel de cadru asigură atragerea resurselor pentru a ajunge la securitate energetică, piețe funcționale și sustenabilitate a dezvoltării”, a mai precizat Cătălin Stancu.

Înțelegerea mediului competițional energetic în care se află România este foarte importantă, după cum a evidențiat și Bogdan BADEA, Președinte Directorat Hidroelectrica: “Când cineva spune că nu se poate, trebuie să demonstrăm că se poate. (…) România are tot ce-i trebuie să fie un hub de energie electrică. Avem resurse, avem loc de investiții. Problema nu e la nivelul Comisiei Europene, problema e la noi. Bruxelles-ul nu spune ce trebuie să facem, suntem în competiție în UE, la nivel regional și mondial. Dacă nu înțelegem asta, vom pierde această competiție.” Și pentru a câștiga, e nevoie de suportul solid al instituțiilor de stat românești. “Ne-a lipsit predictibilitatea de foarte multe ori. Ne-a lipsit poate și curajul. Ne-am îndreptat spre un stat care are mai multe instituții coercitive decât proactive. România are toate ingredientele să devină hub energetic, are extrem de multe resurse. Vrem să le exploatăm, să beneficiem de pe urma lor sau să le lăsăm generațiilor viitoare? (…) România trebuie să-și definească foarte clar opțiunile. Totul se rezumă la opțiune, viziune și organizare. Cred că lipsește acel minister al planificării, care punea cap la cap toate entitățile statului român. Trebuie să definim foarte clar ceea ce vom face în viitor”, a completat Președintele Hidroelectrica.

Despre nevoia unui minister al planificării, sau, mai degrabă, de o minte limpede și creativă la nivel instituțional a vorbit și Alessio MENEGAZZO, Head of Institutional Affairs and Sustenability ENEL. “Un minister al dezvoltării durabile ar fi ceva care ne-ar aduce un mare beneficiu. 3,5 miliarde de euro am investit în ultimii ani. Provocarea este să continuăm să investim în România, în același ritm sau poate un pic mai mare. Perspectiva trebuie să fie ambițioasă. Da, România poate fi hub energetic dacă inserează în acest context cuvântul magic: digitalizarea. Cred că într-o lume în care se schimbă foarte multe principii, axe fixe, sectorul energetic e premiant la schimbare. Dacă astăzi nu luăm decizii spre digitalizare, vom eșua teribil. Digitalizare, IT, energie sunt o mană cerească pentru a găsi o formă prin care România să aibă un sector de excelențe, care să aducă o înaltă valoare adăugată.”

Valoare adăugată ar putea veni și dinspre sectorul de energie nucleară. Însă, fără investiții și fără aceeași viziune pe termen mediu și lung, lucrurile nu pot avansa. “Energia nucleară este o soluție și parte indispensabilă în mixul energetic. Industria nucleară e direct interesată de demersurile de promovare și susținere a tuturor proiectelor ce constau în energie nucleară, benefice pentru industrie, dar și pentru industrii conexe. (…) Creșterea ponderii de energie nucleară nu poate fi realizată în lipsa investițiilor susținute, corelate cu nevoile prezente și viitoare ale țării. Trebuie să știm foarte bine unde mergem în următorii 20-30 de ani, poate de asta ar trebui înființat un minister al dezvoltării durabile sau al planificării“,  a precizat și Cosmin GHIȚĂ, CEO Nuclearelectrica.