Un materialul scris pentru platforma GlobalManager de Mihaela Feodorof – Executive Coach și Business Consultant Performanceway

 

Experiențele de viață netezesc căi de funcționare eficientă. Suma acestor experiențe și modul fiecăruia de a fi ne conduc către modalități de rezolvare a următoarelor situații de viață. Când paradigma se schimbă radical și/sau frecvent, cum este cazul ultimilor 3 ani, este evident că cei care reușesc să navigheze în ape tulburi apelează la o trusa de scule specială. Ce conține aceasta este un mix autentic de trăsături care îl caracterizează pe navigator.

Explorarea, apetitul pentru ceva nou care să-i aducă porția de adrenalina necesară determinării de a rezolva noua situație, cuprinde curajul, curiozitatea și viteza de reacție cu care liderii întâmpină aceste situații neconforme, până la extraordinare. Îi poți observa cum ies în primul rând atunci când ceva deosebit se întâmplă, nu au nevoie de solicitări, se oferă necondiționat ca resursă de sprijin. În afara acestor contexte deosebite, acești lideri se plictisesc ușor în situații rutinante sau când au de îndeplinit exerciții conforme, repetitive, clasice. Tot ei sunt cei greu de mulțumit de către angajatori dacă organizațiile nu au o dinamică potrivită cu capacitatea lor de a crește prin experiențe diverse sau inovații. Această a doua caracteristică, creativitatea, diversitatea ideilor cu care răspund la întrebări puternice, inspirația și plăcerea de a crea ceva diferit, nou, angrenează un model de leadership care permite celor din preajma lor să se dezvolte accelerat. Libertatea pe care o oferă celor din echipe, de care la rândul său are nevoie, este la polul opus micro-management-ului, chiar cu ușoare nuanțe de risc în ceea ce privește modul în care se respectă calitatea și termenul de livrare. Premisa în care liderii acționează este, conform plăcerii de a explora, „cine nu riscă, nu câștigă!”

Tot în acest context regăsim exercițiul „try, try again, learn from failure” pe care îl detestă managerii stricți și perfecționiștii care nu pot trăi cu greșeala. Plecând de la primele experiențe de viată, când primii pași ai copilului presupun și nenumărate încercări finalizate cu căzături, leader-ul care traversează situații neconforme știe că nu e important numărul cazatorilor, ci de câte ori te ridici mai capabil să mergi mai departe. Am avut norocul să însoțesc o organizație clădită de astfel de oameni, ale căror încurajări erau în acest sens și nu erau vorbe goale atârnate pe pereți. Imaginea de mai jos este chiar din sediul lor.

Este drept că acest mediu de creștere a unei culturi de leadership e potrivit doar celor care au acest neastâmpăr și nevoia de a rămâne autentici. Numai din această formulă unică se manifestă capacitatea de adaptabilitate în condiții improprii, acolo unde, de regulă, cei aliniați la repere stricte se simt în disconfort cu orice vine diferit de așteptările lor.

Un alt aspect relevant în modul de viată al leader-ilor este pasiunea cu care trăiesc, de multe ori exploziv, surprinzător și poate chiar dramatic, experiențele. Pentru că se simt în largul lor cu situațiile ieșite din tipar au ușurința de a face conexiuni nu doar rapide, dar în afara „granițelor” părând chiar rupți de realitate atunci când explorează opțiuni de rezolvare. Gândirea ”out of te box” este normalitatea lor. Ei revin cu picioarele bine ancorate în realitate atunci când însă e nevoie să anticipeze pericole și să pună la punct planuri detaliate de acțiune. Modul în care își împărtășesc trăirile, opiniile și poveștile este atât de firesc și în acord cu interlocutorii, încât relația cu liderul este similară cu una dintre persoanele pe care le cunoști bine și de mult timp. Apropierea versus aroganța manifestată de cei care își impun să manifeste leadership, este o altă caracteristică ușor de identificat la liderii adaptabili noilor vremuri. În spatele oricărei prezentări, este povestea reală, așa cum în fața celor care asistă la prezentare este cel care îi dă viată. Cuvintele sunt simple și au greutate prin emoția pe care o transmite persoana, de la tonul vocii, limbajul trupului și naturalețea cu care se amestecă cu publicul/asistența. Această formulă întărește premisa curajosului care alege să fie natural, în contradicție cu un limbaj lipsit de viată.

Portretul acesta este generos și cuprinde multe dintre personalitățile pe care le echivalăm cu leadership-ul. Vremurile pe care le traversăm o să evidențieze și o să cearnă prin sita timpului și alte trăsături. Finalul poveștilor celor pe care îi analizam ne aduc mereu noi modele de existență, nicidecum perfecte, dar care lasă în urma lor rezultate memorabile.

Ce am trăit alături, împreună cu acești lideri, definește în mod real cum anume fac ei diferența ca navigatori ai apelor învolburate.

Cred că ceea ce ne fascinează la cei pe care îi asociem cu leadership-ul este naturalețea cu care reușesc să aleagă din „trusa de scule” comportamentele potrivite situației. Spunem despre ei că au agilitate, dar această abilitate de a se adapta este susținută nu doar de varietatea calităților, ci, mai degrabă, de o aprofundată cunoaștere și acceptare de sine, plecând de la premisa că nimeni nu-i perfect, dar orice abordare este perfectibilă.

Adaptabilitatea are la rădăcină dorința continuă de a descoperi, crește, învăța. Iată o altă caracteristică importantă a leader-ului adaptabil. Inițiativa și spiritul antreprenorial sunt folosite, în acest caz, pentru a se forma și pregăti permanent din simpla dorință de a încerca să fie, cum îmi place mie să spun, „azi mai bun ca ieri, mâine mai bun ca astăzi”, chiar dacă nu ne iese în fiecare zi.

În final, îmi împărtășesc credința că un lider cu profilul descris mai sus (curaj, curiozitate, creativitate, inspirație, autenticitate, libertatea ideilor și a vorbirii pe înțelesul tuturor) se dovedește adaptabil la diferitele contexte socio-economice și, mai ales, la oamenii alături de care lucrează și pe care îi inspiră.