O majorare a taxării în turism se va regăsi în preţuri, ceea ce va restrânge consumul şi va poziţiona România pe locul trei în Europa din punct de vedere al TVA, după Danemarca şi Marea Britanie, a declarat Călin Ile, preşedinte de onoare al Federaţiei Industriei Hoteliere din România (FIHR).
„Revenim după o perioadă de pandemie în care am dispărut aproape total din peisaj, activitatea a fost redusă, abia am început să ne revenim, în 2022, un an cu rezultate bune, că iarăşi nori negri ameninţă industria noastră. Şi aici mă refer la pericolul de creştere a taxării, cu toate consecinţele care vin de aici. Şi consecinţele sunt clare: se va restrânge consumul, în condiţiile în care va creşte taxarea, pentru că această taxare se va regăsi în preţuri. Alte consecinţe vor fi de pierdere a competitivităţii industriei româneşti de turism, pentru că activăm într-o lume globală şi există riscul ca mulţi să migreze spre ţările vecine, care nu vor mări preţurile în această perioadă, datorită fiscalizării. Şi vom pierde şi mai mult în acea balanţă deficitară a turismului românesc. Adică mai mulţi bani cheltuiţi de români în străinătate decât bani aduşi de turişti străini în ţară. Şi nu ştiu cine îşi poate asuma aceste consecinţe, de reducere a consumului, de creştere a deficitului balanţei de preţ şi, implicit, de oprire a investiţiilor, pentru că lumea care a investit în turism pentru că era, să spunem, o industrie cu un cadru fiscal prietenos, se va răzgândi. Deci consecinţe grave”, a explicat Ile la dezbaterea organizată de Coaliţia pentru Libertatea Comerţului şi a Comunicării, cu tema „Scad sau cresc prețurile? Guvernul, între reducerea prețurilor alimentelor de bază și creșterea taxelor”.
El a precizat că actorii din industrie au decis să reacţioneze şi au avut deja nişte runde de întâlniri cu reprezentanţii Guvernului, care le-au transmis că au de ales dintre două rele: un deficit bugetar ridicat, care ar duce la pierderea de fonduri europene, sau ajustarea taxării în anumite sectoare.
„Nu mai departe de ieri (miercuri n.r), am avut o discuţie cu domnul Boloş (ministrul Finanţelor, Marcel Boloş n.r), care ne-a ascultat cu mare atenţie, dar ecourile sunt aceleaşi: toată lumea se plânge, toate industriile vin şi-şi spun păsurile şi încearcă să-şi obţină avantajele focusate, pe când bugetul mare suferă dramatic şi că ei sunt un postura în care ar alege dintre două rele, una să nu poate duce bugetul decât în acest deficit extrem de mare, care îi blochează sursele de finanţare din PNRR şi de la Comisia Europeană, şi a doua să ajusteze taxarea în anumite sectoare, cum ar fi inclusiv turism, IT, construcţii, agricultură. (…) N-aş vrea să fie o luptă în care câştigă sectoarele care sunt mai vocale sau mai influente şi nu câştigă argumentele. N-aş vrea să fie o luptă de genul ăsta.(…) Acum, nu ştiu dacă ne vor asculta sau nu. Noi ne facem treaba. Cert este că, dacă se va întâmpla această modificare de taxe în timpul anului, în timpul jocului, consecinţele nu vor fi în niciun caz acestea prevăzute că, financiar sau contabil, creşterea taxelor cu 10% va aduce cu 10% mai mulţi bani la buget”, a precizat reprezentantul FIHR.
El a subliniat că unul dintre argumentele prezentate autorităţilor a fost acela că turismul este o industrie la limita riscului din punct de vedere al evaziunii fiscale şi că orice creştere a taxării ar aduce pericole şi mai mari, care trebuie luate în calcul.
În ceea ce priveşte preţurile, Ile a atras atenţia că o creştere a taxării se va regăsi în preţuri, dar întrebarea este cât mai poate suporta consumatorul, în contextul în care au fost operate deja scumpiri din cauza inflaţiei.
„Putem oare să absorbim încă o creştere de taxe prin preţurile pe care le practicăm? Convingerea noastră este că nu şi că va restrânge consumul o eventuală creştere a tarifelor. În ce măsură, e greu de precizat. Aceste argumente le-am spus şi în scris şi le-am prezentat şi ministrului de Finanţe. Nu ştim care vor fi consecinţele. Se discută în continuare în Coaliţie. (…) Toate ţările Europei au un nivel redus de TVA în turism. Şi aici mă refer la Germania, care are 7%, Franţa are 10%, Belgia are 6%, Austria 10%, Bulgaria are 9%. Cum credeţi că ar putea să figureze România cu 19% în turism, în condiţiile în care ţări cu tradiţie şi cu investiţii şi cu piaţă mare ar rămâne la un nivel scăzut? E absolut imposibil. Singurele ţări care au mai mult de 19% TVA la cazare sunt Danemarca 25% şi UK, 20%. Ne-ar pune pe poziţia treia în Europa, ceea ce nu se justifică sub nicio formă”, a semnalat Călin Ile.
El a subliniat că actorii din turism sunt dispuşi la o conformare fiscală mai bună, iar statul ar obţine astfel surplusul de bani de care are nevoie şi n-ar trebui să mărească global nivelul de taxare al industriei.
„Trebuie să ne conformăm fiscal cu toţii, sau cât mai mulţi dintre noi ca să putem pretinde menţinerea acestui nivel de fiscalitate. Şi din păcate nu pot să spun că suntem o industrie care se conformează fiscal. Avem multe sectoare unde evaziunea e mare. Mă refer la organizarea de evenimente, nunţi, târguri, festivaluri, mai ales cele scoase un pic din zona urbană. Dacă mergem în zona rurală, sau montană sau staţiuni vedem că evaziunea e mare. Pe urmă, avem acest segment de cazări în apartamente. Cazările în apartament spre comparaţie cu cazările din hoteluri au un nivel de taxare foarte redus şi nici acesta nu este colectat. (…) Deci în momentul ăsta statul ar trebui să se uite în sectoarele unde evaziunea e mare să corecteze aceste lucruri.(…) Asta propunem noi în turism.Credem că dacă ar face acest lucru ar obţine surplusul de bani de care are nevoie şi n-ar fi nevoie să mărească global nivelul de taxare al industriei”, a punctat Călin Ile. AGERPRES
Înregistrarea întâlnirii „Scad sau cresc prețurile? Guvernul, între reducerea prețurilor și creșterea taxelor” poate fi urmărită integral, AICI.
Reuniunile CLCC
Întâlnirea digitală a fost organizată de CLCC – Coaliția pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării, for ce reunește aproximativ 2.000 de companii, care consideră că libertatea economică, cea a comerţului și a comunicării sunt fundamentale, într-o societate democratică. Acesta susține și apără interesele membrilor săi în relație cu terți, sprijină schimburile de informații și experiență, întărirea relațiilor cu organizații profesionale naționale și internaționale și promovarea concurenței loiale.