Dezbaterea profesională EuroUrbanism din luna noiembrie a avut ca temă „Concursurile publice de arhitectură – cadre de bună practică profesională”. Arh. Mirona Crăciun, Coordonator Concursuri Ordinul Arhitecților din România și invitat special al întâlnirii, a început discuția cu importanța concursurilor de arhitectură pentru acest domeniu.

Aceasta a menționat că, de-a lungul timpului, concursurile au generat politici de arhitectură și nume mari de arhitecți, care s-au lansat în baza unui concurs și, implicit, clădiri și spații publice pe care acum le cunoaște toată lumea. Mai mult, „concursul de arhitectură este un instrument profesional care poate ajuta la creșterea calității mediului construit”, a continuat arhitecta.

Concursurile publice de arhitectură în România

În ceea ce privește concursurile în România, Mirona Crăciun a povestit despre cele organizate de Ordinul Arhitecților din România, care se află la stadiul mediu. „Stadiul scurt a fost să avem concursuri organizate corect, care au avut și un rezultat, iar prin rezultat mă refer la contractul de proiectare semnat cu câștigătorul și ulterior la soluția din concurs implementată. Ulterior, am dorit să avem cât mai multe concursuri făcute de noi pentru a avea o bază cât mai mare de convingere a autorităților contractante de rezultatele concrete pe care le pot aduce concursurile”, a spus arhitecta.

Aceasta a menționat importanța respectării standardelor impuse de Uniunea Internațională a Arhitecților, atunci când se organizează un concurs. „Standardele OARîn organizarea concursurilor sunt foarte simple. Aceste standarde reprezintă de fapt garanția calității. Dacă ai un concurs care nu se încadrează în aceste standarde, rezultatul va fi unul îndoielnic”, a adăugat Mirona.

Principalele dificultăți ale dialogului cu autoritățile publice și stadiul lor

Arhitecta a vorbit și despre dificultățile pe care le-a întâlnit în dialogul cu autoritățile. Aceasta a atras atenția asupra importanței documentării fundamentale înainte de organizarea unui concurs de soluții, spunând că etapele de început sunt prea complicate pentru autoritățile publice.

„Autoritățile discută între ele și încep să vadă rezultatele concursurilor, multe sunt în stadiul de șantier și încep să fie din ce în ce mai vizibile. Însă, această experiență merge până într-un punct deoarece, pe de o parte, avem o problemă reală de calificare profesională în cadrul departamentelor de achiziții și investiții și uneori și în departamentele tehnice. Pe de altă parte, există o problemă strategică a administrațiilor. Atunci când se gândesc la un obiectiv nou, sunt obișnuiți cu licitațiile în care nu au de pregătit nimic, doar contractează o firmă care face absolut tot”, a concluzionat aceasta.

Care a fost cel mai dificil concurs de arhitectură?

Mirona a povestit despre concursurile organizate de OAR, spunând că fiecare concurs nou vine cu o provocare. „Am învățat foarte multe lucruri și când am avut concursuri pentru spitale și când am lucrat pentru concursurile pentru parcuri. Fiecare concurs are provocările lui și aduce problematici noi”, a spus arhitecta.

Cel mai dificil concurs a fost cel pentru Pavilionul României la Dubai, deoarece „pe lângă strandardele UIA pe care încercăm să le promovăm și să le folosim, pe lângă legislația europeană de achiziții care trebuie respectată atunci când discutăm de investiții din bani publici, aici sunt toate regulile și reglementările impuse. Alte provocări privind acest concurs sunt date de cerințele țării care sunt cu totul altele față de ce se întâmplă în Europa. Pe lângă strandardele UIA, a trebuit să răspundem și cerințelor care veneau de la expozanți, și cerințelor de proiectare din Dubai”.

Cum este văzut concursul de arhitectură organizat de OAR de membrii acesteia?

„Participarea la concursuri este în creștere și din ce în ce mai profesionistă și angajată. Totodată, aceasta confirmă și calitatea concursurilor”, a relatat Mirona Crăciun.

Aceasta a continuat, spunând că vulnerabilitatea principală a participării la concursuri pentru birourile de arhitectură constă în faptul că trebuie să investească mult timp și implicit resurse financiare, pentru un concurs al cărui câștig nu e garantat. „Cu toate acestea, participarea este ridicată”, a concluzionat Mirona.

Concursurile de soluții și zona de urbanism sau planificare urbană

Din cauza legislației, concursurile de urbanism sunt evitate. „Atunci când ai un concurs de urbanism în mod evident vei avea un câștigător, vei contracta cu el documentația de urbanism, însă această documentație, prin natura ei, va schimba soluția care a câștigat. În cadrul elaborării unei documentații de urbanism trebuie să existe consultări publice, trebuie să existe avizări. Cu alte cuvinte, trebuie să existe întregi etape de evoluție și un proces colaborativ interdisciplinar și de interferență cu autoritățile. Facem concursuri care au și componentă de urbanism, însă, concursurile strict de urbanism noi nu le recomandăm neapărat”, a încheiat arhitecta.

Dezbaterea video „Concursurile publice de arhitectură – cadre de bună practică profesională” face parte din programul de comunicare și interacțiuni directe EuroUrbanism, dezvoltat de  Oameni și Companii, cu sprijinul Wienerberger și Alumil, în calitate de parteneri.