Andrei Rădulescu, economist-şef Banca Transilvania: Media cursului valutar va fi de 4,87lei/euro în 2020

Deficitul de cont curent al României se va ajusta la o valoare de 4,5% din PIB în 2020, de la 5,2% din PIB în 2019, pe fondul deprecierii cursului real efectiv leu-euro, este previziunea analiştilor de la Banca Transilvania. De asemenea, creşterea cursului deschimb va tempera importurile, care vor creşte cu un ritm de 6,4% în 2020, faţă de 7,9% în 2019. Media cursului de schimb leu-euro va fi de 4,87 în 2020, iar euro va trece de 5 lei în 2022.

Potrivit prognozelor lui Andrei Rădulescu, directorul de analiză macro-economică al Băncii Transilvania, exporturile României ar urma să crească în 2020 cu 5%, faţă de o creştere de 4,1% în 2019, a arătat el luni, în cadrul unei prezentări cu tema efectelor economice asupra României în urma integrării europene.

Prognozele Băncii Transilvania mai arată că economia României va creşte în 2020 la un ritm de 3,5%, o decelerare faţă de prognoza de 4,2% în 2019, iar economia României va accelera la 4,1% în 2021 şi la 4,4% în 2022. Inflaţia se va tempera către 2,9% în 2020, în intervalul-ţintă al Băncii Naţionale a României (BNR). De asemenea, BNR va menţine rata dobânzii de politică monetară la 2,5% în 2020. Cu toate acestea, mai notează Rădulescu, presiunile inflaţio­niste vor rămâne ridicate în 2020 pe fondul tensiunii din piaţa forţei de muncă, dar şi al deprecierii leului.

”Previzionăm creşterea costurilor de finanţare şi deprecierea leului, având în vedere dinamica inflaţiei şi provocările din punctul de vedere al echilibrului macroe­conomic  şi al mixului de politici fiscale (inclusiv poziţia fragilă a finanţelor publice)”, se arată în prezentarea economiştilor BT.

Rădulescu mai spune că riscurile importante a adresa economiei României pe termen scurt sunt climatul macroeconomic global şi tensiunile pe bugetul public al României, dar şi situaţia geopolitică la nivel global. ”Câţiva factori de risc sunt climatul macro-financiar global şi european, cu impact asupra fluxurilor de capital direcţionate către pieţele emergente, mixul de politici fiscale şi tensiunile publice din România, climatul geopolitic”, potrivit directorului de analiză macro-economică al Băncii Transilvania.