Informaţii legate de soluţiile digitale ajung lent la nivelul fermierilor şi este nevoie de crearea unui program pentru a face mai bine cunoscut la nivelul fermierului mic şi mijlociu, dar şi al celui mare, beneficiile legate de implementarea soluţiilor digitale în agricultură, a declarat Alexandru Potor, preşedintele Federaţiei Naţionale a Grupurilor de Acţiune Locală (FNGAL).
„Lentoarea cu care aceste informaţii legate de soluţiile digitale ajung la nivelul fermierilor şi una dintre soluţiile pe care noi le vizualizăm aici este realizarea unui program coerent, prin implicarea tuturor stakeholder-ilor, de la Ministerul Agriculturii până la instituţii media, aşa cum sunteţi dumneavoastră, dar şi ONG, reprezentanţi ai societăţii civile, care să se angreneze în acest proiect de comunicare, cu scopul de a face mai bine cunoscut la nivelul fermierului mic şi mijlociu, dar şi al celui mare, beneficiile legate de implementarea soluţiilor digitale în agricultură. Pentru toată povestea asta este clar că avem nevoie de o echipă consistentă, o echipă permanentă şi că, în plus faţă de realizarea unor evenimente, aşa cum dumneavoastră l-aţi organizat astăzi, să avem un program permanent de transmitere de cunoştinţe către fermieri şi de, să zic aşa, propunere a acestor soluţii digitale”, a spus Potor, la workshopul cu tema „Agricultura digitală resursă pentru hrana naturală”, organizat de Euractiv România.
El a menţionat că în acest caz vede mai multe soluţii, precum utilizarea direcţiilor agricole, care au un departament de consultanţă agricolă.
„Insist că trebuie să existe o structură coerentă care să implementeze acest sistem aquis şi în acelaşi timp să dea posibilitatea livrării de informaţii permanent către fermieri”, a adăugat acesta.
Potor a subliniat că o a treia etapă trebuie să includă finanţarea soluţiilor digitale. Potrivit acestuia, unul dintre motivele pentru care soluţiile digitale nu se finanţează este că fermierii au o „forţă redusă”.
În acest context, una dintre soluţii ar putea fi GAL-urile, Alexandru Potor menţionând că în strategiile de dezvoltare locală sunt foarte mulţi colegi care intenţionează să propună linii de finanţare dedicate introducerii soluţiilor digitale.
„Cred cu tărie că dacă fiecare GAL îşi va cuprinde cel puţin o măsură sau mai multe măsuri care să ţintească aceste chestiuni legate de introducerea digitalizării în agricultură vom avea foarte multe proiecte pilot. Şi spun lucrul acesta pentru că am văzut experienţa pozitivă pe care am avut-o cu introducerea măsurii dedicate serviciilor sociale în mediul rural. Din păcate, aceste servicii sociale în mediul rural totdeauna au fost aşa o ‘Cenuşăreasă’ a investiţiilor. Faptul că GAL-urile şi-au prins asemenea direcţii în strategii a determinat ca în momentul de faţă să avem cel puţin 150 de centre de servicii sociale finanţate de către GAL-uri şi să se găsească şi o soluţie de completare cu fonduri din Programul Operaţional Capital Uman – Fondul Social European a acestor centre cu caracter social”, a mai spus el. AGERPRES