Modalitatea de rambursare a serviciilor medicale şi a medicamentelor trebuie schimbată „radical”, a declarat preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, Adela Cojan, care a precizat că trebuie să se treacă de la un proces bazat pe cantitate la unul bazat pe performanţă.
„Ceea ce ştim cu toţii este că îngrijirile medicale vor fi din ce în ce mai personalizate. Sănătatea va fi din ce în ce mai digitalizată şi din ce în ce mai mult bazată pe dovezi. (…) Şi preferinţele pacienţilor s-au modificat. Sunt altele. Nivelul de informare al acestora este altul. (…) Să vedem cum principalul fond finanţator va reuşi să acopere aceste lucruri. Este clar că şi modalitatea de rambursare a serviciilor medicale şi a medicamentelor trebuie schimbată radical. Practic, va trebui să trecem de la rambursarea bazată pe volum, pe cantitate, pe număr de servicii realizate către o rambursare bazată pe performanţă, pe dovezi, rambursare bazată pe valoare, dar valoare asupra pacientului, pe calitate a serviciilor medicale. Au fost identificate câteva mecanisme de rambursare deocamdată în domeniul asistenţei medicale farmaceutice”, a explicat Cojan, la dezbaterea online „Industria inovatoare de medicamente, partener strategic pentru societate, economie şi sănătatea românilor”.
Potrivit acesteia, trebuie „revoluţionată” şi rambursarea serviciilor din sectorul spitalicesc. „Mai trebuie revoluţionată rambursarea serviciilor din sectorul spitalicesc despre care cu toţi ştim că, practic, tratează cele mai complexe cazuri. Dar şi aici modalitatea de finanţarea este regândită, este orientată şi va fi orientată în anul următor către calitatea serviciilor, către rezultatele obţinute de spitale şi către valoarea acestor servici asupra stării pacientului. Este clar că nu se mai poate continua cu finanţarea bazată pe număr cazuri tratate în funcţie de complexitatea lor”, a susţinut preşedintele CNAS.
Adela Cojan a afirmat că deja s-a solicitat spitalelor să îşi regândească modalitatea de organizare a paturilor, astfel încât să primeze indicatorii cost-eficienţă. „Deja s-a solicitat spitalelor să îşi regândească modalitatea de organizare a paturilor, astfel încât să primeze indicatorii cost-eficienţă, cost-eficacitate, cost-beneficiu şi cost-utilitate. Ce înseamnă asta? Înseamnă orientarea către serviciile din ambulatoriu şi către serviciile de spitalizare de zi care pentru fondul finanţator sunt mult mai cost-eficiente, dar sunt şi mai benefice pentru pacient”, a transmis ea. AGERPRES